John Fotopoulos

În icoanele ortodoxe ale mormântului gol și a învierii lui Iisus Hristos, este obișnuit să o vedem pe Maria, mama lui Iisus, ca una dintre femeile purtătoare de mir. O temă înrudită, deși poate reprezentată mai rar în icoane, este că Fecioara Maria l-a văzut pe Iisus înviat în afara mormântului. Într-adevăr, unii creștini ortodocși insistă astăzi că Maria, mama lui Iisus, nu numai că l-a văzut pe Iisus înviat în afara mormântului, ci că a fost prima care l-a văzut acolo. De unde au apărut aceste tradiții despre Maria la mormântul gol, și sunt acestea confirmate prin dovezi din cele patru evanghelii canonice?

Este probabil că aceste tradiții despre Maria, mama lui Iisus, la mormânt, au originea  în Diatessaron (atribuită lui Tatian c. 160-180), o armonie a celor patru evanghelii utilizată pe scară largă de bisericile din Siria până în secolul al V-lea. Deoarece cele patru evanghelii conțin diferențe, precum și contradicții dificil de reconciliat, Diatessaronul combină selectiv materiale din cele patru evanghelii pentru a crea o singură evanghelie coezivă. În Diatessaron, identitățile Mariei Magdalena și ale Mariei, mama lui Iisus Hristos, par a fi fost fuzionate intenționat, astfel încât Maria, mama lui Iisus – mai degrabă decât Maria Magdalena ca în Ioan 20:1-18 – poate fi înțeleasă ca mergând la mormânt singură, unde l-a văzut pe Iisus înviat. O posibilă motivație pentru această fuziune a Mariei Magdalena cu Maria, mama lui Iisus, ar fi putut decurge dintr-o dorință de a contracara anumite grupuri gnostice care subliniau o dragoste specială pe care Iisus a avut-o pentru Maria Magdalena. Cu toate acestea, prezența mamei lui Iisus la mormânt și întâlnirea ei cu Iisus înviat au devenit elemente și în unele scrieri apocrife și gnostice din secolele II-IV.

Până în secolul al V-lea, în Siria au fost eforturi aranjate de către unii conducători ai bisericii pentru a elimina Diatessaronul, deși credința că Maria, mama lui Iius, a mers la mormântul gol și l-a văzut pe Domnul înviat s-a răspândit deja printre creștinii sirieni. Primul părinte ortodox care a exprimat o astfel de credință este Efrem Sirul în Comentariul său despre Diatessaron (c. 363-373). Efrem promovează, prin utilizarea lui a Diatessaronului, o fuziune a Mariei Magdalena cu Maria, mama lui Iisus, astfel încât mama lui Iisus este cea care îl vede pe Iisus înviat și exprimă un gest de afecțiune către El, provocând răspunsul lui Iisus, „Nu ține pe mine (5.1-5; cf. Ioan 20:17).

Roman Melodul (secolul al VI-lea) a aderat, de asemenea, la o credință în prezența mamei lui Iisus la mormânt și înviere, fuzionând-o cu Maria Magdalena. Deși Roman este cunoscut ca un imnograf bizantin prolific, el era din Siria și uneori împrumuta sau cita de la Diatessaron în imnurile sale. În dramatizarea poetică a lui Roman a răstignirii lui Iisus în Imnul 35, mama lui Iisus își exprimă verbal agonia emoțională față de fiul ei. Ca răspuns, Iisus i-a spus: „Ai curaj, mamă, căci tu vei fi prima care mă va vedea ieșind din mormânt” (35.12 [SC 128:176]).

Sofroniou din Ierusalim este un alt părinte ortodox care, în felul său, a exprimat fuziunea dintre Maria Magdalena și Maria, mama lui Iisus. Sofroniou, un sirian din Damasc, a fost patriarh al Ierusalimului în perioada 634-638. Într-unul dintre scurtele sale imnuri despre înviere (Triodion [PG 87C:3920]), Sofroniou afirmă că mama lui Iisus, singură – înaintea oricărei alte femei – l-a văzut pe Iisus Hristos înviat strălucind din mormânt și că numai ea a auzit salutarea Lui χαῖρε (imperativul singular la persoana a 2-a, „Bucură-te”). Sophroniou, în concordanță cu încorporarea din Diatessaron a lui Ioan 20:1-18, o înlocuiește pe Maria Magdalena cu mama lui Iisus la mormântul gol și ca martoră la înviere. Totuși, înțelegerea lui Sofroniou cu privire la salutul lui Iisus înviat numai către mama sa în afara mormântului, de asemenea, incorporează imaginarea lui Sofroniou din Matei 28:1-10. Cu toate acestea, Matei scrie de fapt că două femei l-au văzut pe Iisus înviat în afara mormântului și Iisus le-a salutat pe amândouă cu χαίρετε (imperativul plural al 2-lea, „Bucurați-vă”). Mai mult, nici o femeie nu este menționată ca mama lui Iisus.

Cea mai veche reprezentare iconografică a mamei lui Iisus la mormântul gol și ca martoră a lui Iisus înviat poate fi găsită în Evangheliile Rabbula, un manuscris siriac datat 586. Deși folio cu iluminarea (13r) nu este original manuscrisului, cel mai probabil provine din Siria grecească și pare să dateze din secolul al VI-lea. Mama lui Iisus este cu siguranță înfățișată la mormânt și înviere, deoarece este prezentă și într-o altă decorație pe același folio care înfățișează răstignirea. Mama lui Iisus este identificată cu ușurință în scena răstignirii (bazată pe Ioan 19:18-37), deoarece este singura femeie de lângă Ucenicul Iubit și singura femeie cu un nimbus. Acest lucru permite o identificare sigură a mamei lui Iisus printre cele două femei înfățișate la scena mormântului gol (bazat pe Matei 28:1-10), deoarece ambele femei poartă aceeași îmbrăcăminte ca la răstignire, în timp ce mama lui Iisus este din nou singura femeie cu un nimbus.

Cu toate că astăzi unii ortodocși indică De virginitate liber unus a lui Ambrozie de Milano (secolul al IV-lea) și Omilia 88 pe Matei a lui Ioan Gură de Aur (secolul al IV-lea) ca promovând părerea că mama lui Iisus a mers la mormânt și l-a văzut pentru prima dată pe Iisus înviat, nici Ambrozie și nici Ioan Gură de Aur nu articulează clar o astfel de poziție în acele omilii. În discuția lui Ambrozie despre mormântul lui Iisus, fără referință la mama lui Iisus, Ambrose afirmă: „Atunci Maria a văzut învierea Domnului și a văzut mai întâi și a crezut. Maria Magdalena a văzut și ea, deși se îndoia ”(3:14, [PL 16.270]). Aici Ambrozie încearcă să armonizeze Matei 28:1-10 cu Ioan 20:1-18. Ambrozie se referă la „cealaltă Maria” care a mers la mormânt cu Maria Magdalena (Matei 28:1), dar el nu spune că această altă Maria este mama lui Iisus – deși transmite că această altă Maria a fost virgină. Cu toate acestea, Ambrozie identifică toate femeile care au mers la mormântul lui Iisus ca virgine pentru a promova virginitatea în rândul publicului său. Ioan Gură de Aur, comentând pe versiunea răstignirii din Matei, notează curajul femeilor la cruce și afirmă că, după ce au văzut semnele care însoțesc moartea lui Iisus, femeile sunt cele care „îl văd pentru prima dată pe Iisus” și „se bucură întâi de vederea binefacerilor” (PG 58.777 ), în timp ce bărbații ucenici fug. Deși intenția lui Ioan Gură de Aur este oarecum ambiguă, el se referă la vederea femeilor asupra morții mântuitoare a lui Iisus, mai degrabă decât la învierea sa. Cu toate acestea, Ioan Gură de Aur identifică mama lui Iisus ca „Maria mama lui Iacov”, una dintre femeile de la cruce. Dacă Ioan Gură de Aur presupune că mama lui Iisus a fost una dintre femeile care a mers la mormânt și l-a văzut pe Iisus înviat, acesta pare a fi singurul exemplu în corpul său masiv de lucrări în care Ioan Gură de Aur face o astfel de legătură.

Cu toate acestea, există o mână de alți Părinți din secolele V-VIII care exprimă mai clar credința că mama lui Iisus a mers la mormânt și l-a văzut pe Iisus înviat. Pe măsură ce Mariologia Bizantină s-a dezvoltat, din secolul al IX-lea se pot găsi mai mulți Părinți care se reflectă asupra prezenței mamei lui Iisus la mormânt și înviere. Bizantinii precum Pseudo-Maximus (secolul al IX-lea), Ghorghe din Nicomedia (secolul al IX-lea), Ioan Geometres (secolul al X-lea) și Symeon Metaphrastes (secolul al X-lea) – ale căror reflecții asupra vieții Fecioarei Maria au fost mai mult hagiografice decât istorice – promovează idei despre implicarea Mariei la înmormântarea și învierea lui Iisus care contrazic cele patru evanghelii. Un exemplu în acest sens este când Gheorghe din Nicomedia o descrie pe Maria, mama lui Iisus, luând inițiativa de a-l îngropa pe Iisus într-un nou mormânt, de a spăla trupul lui Iisus după ce a fost îndepărtat de pe cruce și de a unge trupul Lui cu Iosif și Nicodim. După ce trupul lui Iisus a fost înmormântat, Gheorghe explică că Iosif și Nicodim au plecat, lăsând-o pe Maria singură la mormânt. Acolo a așteptat învierea lui Iisus (Omilia 8: Maria care stă la cruce și la înmormântarea lui Hristos [PG 100:1488C) și a fost prima care l-a văzut înviat din morți (Omilia 9: Vigilia Fecioarei Imaculate la Mormânt [PG 100:1489D – 1492D]). Cu toate acestea, un alt bizantin, Epiphanios din Kallistratos (secolul VIII / IX) afirmă că Maria, mama lui Iisus, nu a mers la mormânt din cauza marii sale întristări și nici nu l-a văzut pe Iisus înviat acolo (Viața Fecioarei 21 [PG 120:209]). În cele din urmă, trebuie menționat că Gheorghe din Nicomedia nu crede că Maria, mama lui Iisus, este „cealaltă Maria” (Matei 28:1) care a mers la mormânt. Gheorghe distinge între femei, subliniind că mama lui Iisus a stat lângă cruce (Ioan 19:25), în timp ce Matei 27:55-56 afirmă că Maria, mama lui Iacov (pe care Gheorghe o identifică ca „cealaltă Maria”) privea la răstignire de la distanță (Omilia 9 [PG 100: 1493]).

Un vârf de pioasă reflecție bizantină asupra mamei lui Iisus la mormânt și înviere poate fi găsit în Omilia 18: Duminica purtătorilor de mir a lui Gregory Palamas (secolul al XIV-lea). Când Isus a înviat și a apărut în afara mormântului, Palamas afirmă că mama lui Iisus a fost prima care l-a văzut pe Domnul înviat și „prima și singura care a atins picioarele lui fără pată, chiar dacă evangheliștii nu menționează clar toate aceste lucruri” (18.3.13). Cu toate acestea, evanghelia lui Matei respinge fără echivoc evaluarea lui Palamas. Matei afirmă că după ce Maria Magdalena și cealaltă Maria au văzut îngerul la mormântul gol, s-au îndepărtat repede ca să le spună ucenicilor. Matei 28:9 scrie: „Deodată Iisus le-a întâlnit și le-a spus: ‚Bucurați-vă!’ Și ele au venit la el, și-au pus mâinile pe picioare lui și s-au închinat”. Pluralul grecesc a lui Matei arată clar că ambele femei l-au întâlnit pe Iisus înviat, au pus mâna pe picioarele sale și s-au închinat la el. Palamas identifică „cealaltă Maria” din Matei 28:1 cu mama lui Iisus, afirmând că motivul pentru care nu a fost identificată ca mamă a lui Iisus a fost ca să evite generarea suspiciunilor printre necredincioși cu privire la înviere. Cu toate acestea, argumentul lui Palamas este înșelător deoarece evangheliile au fost scrise pentru creștini, nu pentru necredincioși, în timp ce toți cei care au mărturisit că l-au văzut pe Iisus înviat în zilele imediat următoare după înviere au fost urmașii sau rudele devotate ale lui Iisus.

Doar evanghelia lui Matei descrie o altă femeie decât Maria Magdalena văzândul pe Iisus înviat în afara mormântului: „cealaltă Maria” (28:1). O parte din dificultatea de a o identifica ferm pe „cealaltă Maria” provine din numeroasele Maria prezente în cele patru evanghelii și din diferitele moduri prin care sunt numite de evangheliști. De-a lungul secolelor, mulți Părinți ai Bisericii s-au străduit să împace Mariile idetificate in evanghelii, identificând trei până la șapte în funcție de modul în care sunt interpretate evangheliile. Cu toate acestea, nu este surprinzător să găsim numeroase Maria în evanghelii, deoarece numele Mariam/Maria (מרים, חמרי, Μαριάμ și variantele) a fost cel mai frecvent nume feminin în iudaismul din al doilea templu. Matei 27:56 o cheamă pe una dintre femeile de la cruce, „Maria mama lui Iacov și Iosif”, făcând mai târziu referire la ea ca „cealaltă Maria” (27:61; 28:1) care merge la mormânt cu Maria Magdalena unde îl văd pe Iisus înviat. Acei Părinți care o identifică pe Maria, mama lui Iacov și Iosif („cealaltă Maria”) ca mamă a lui Iisus sunt capabili să facă acest lucru, deoarece se spune că Iisus a avut „frați” numiți „Iacov și Iosif” (Matei 13:55; Marcu 6:3). Chiar și așa, Matei se referă constant la mama lui Iisus, prin asocierea ei cu Iisus (1:18; 2:11; 2:13; 2:20; 2:21; 12:46; 12:47; 12:48; 13:55), la fel ca Marcu, Luca și Ioan. Prin urmare, este dificil să găsim un motiv convingător pentru care Matei s-ar referi la mama lui Iisus ca „Maria mama lui Iacov și Iosif” (27:56) și ca „cealaltă Maria” (27:61; 28:1) în legătură cu moartea și învierea lui Iisus și în nici un alt loc în evanghelia sa, decât să o numească pe Maria, mama lui Iisus. Mai mult, Luca 24:10 afirmă că „Maria, mama lui Iacov”, a mers la mormântul lui Iisus, și totuși Luca nu are dificultăți în a se referi la „Maria, mama lui Iisus”, ca una dintre cele adunate în Ierusalim imediat după înălțarea lui Iisus (Fapte 1:14), făcând astfel foarte improbabil ca acele două Maria să fie aceeași persoană.

Mai mult, „Maria, mama lui Iacov și Iosif” (Matei 27:56) este menționată în Marcu 15:40 drept „Maria, mama lui Iacov cel tânăr și a lui Ioses”. Cu toate acestea, tradiția creștină timpurie susține că „fratele” lui Iisus, Iacov, a fost fratele vitreg mai mare – un fiu al lui Iosif dintr-o căsătorie anterioară. Acest Iacov este numit primul în mod constant în listele evanghelice ale „fraților lui Iisus”. Această primă poziție și conducerea preeminentă a lui Iacov în Biserica din Ierusalim (Gal 1:19; 2:12-14; Fapte 12:17; 15: 13-21) susțin opinia că Iacov a fost cel mai mare „frate” al lui Iisus. Deoarece acest Iacov a fost cel mai mare „frate”, se pune la îndoială în continuare ideea că Maria, mama lui Iacov cel tânăr, ar putea fi Maria mama lui Iisus.

Singurele informații lipsite de ambiguitate transmise despre Maria, mama lui Iisus, la răstignire, mormânt sau înviere se află în evanghelia lui Ioan, când de pe cruce Iisus își încredințează mama Ucenicului Iubit. Ioan adaugă: „Și din acea oră, ucenicul a luat-o în propria sa casă” (19:27). Deoarece nu se spune nimic altceva despre mama lui Iisus în Evanghelia lui Ioan, nu există niciun motiv pentru cititor să creadă că a jucat un rol la mormânt. Mai degrabă, în evanghelia lui Ioan, Maria Magdalena este cea care merge singură la mormântul lui Iisus, îl găsește gol și apoi aleargă să-i spună lui Petru și Ucenicul Iubit, care după, ei înșiși merg la mormânt. După ce cei doi ucenici pleacă, Maria Magdalena rămâne singură la mormânt unde ea singură îl întâlnește pe Iisus înviat (Ioan 20:1-18).

Deși există unii Părinți ortodocși care au crezut că Maria, mama lui Iisus, a mers la mormântul gol și l-a văzut acolo pentru prima dată pe Iisus înviat, aceasta este o tradiție care pare să fi început cu Diatessaronul și s-a răspândit sub diferite forme în Siria și în afara ei. În reflecția hagiografică bizantină asupra Fecioarei Maria, această credință s-a dezvoltat mai departe într-o varietate de moduri – uneori în moduri care merg mai departe și chiar împotriva mărturiilor celor patru evanghelii. Într-adevăr, dovezile din cele patru evanghelii acordă puțin sprijin credinței că Maria, mama lui Iisus, a mers la mormânt și a fost prima care l-a văzut pe Iisus înviat. O astfel de credință poate fi considerată un theologoumenon – un punct de vedere evlavios care nu este obligatoriu pentru creștinii ortodocși.

John Fotopoulos este Associate Professor de Noul Testament și Creștinismul Timpuriu în Departamentul de Studii Religioase din Saint Mary’s College, Notre Dame, Indiana.